Antidepresivele: în cât timp fac efect, ce efecte adverse au și cum se opresc

Ți-a prescris medicul un antidepresiv. Sau te gândești la varianta asta și ai multe întrebări. Cât durează până simt ceva? O să mă simt ciudat? Pot să mă opresc când vreau? O să devin alt om?

Sunt întrebări firești. Și merită răspunsuri clare, fără promisiuni exagerate și fără sperietori.

Aici afli ce poți aștepta în primele săptămâni, ce efecte adverse sunt frecvente și de ce oprirea se face treptat, împreună cu medicul. Articolul nu înlocuiește discuția cu medicul tău. Te ajută să ajungi la ea mai bine pregătit.

Ce sunt antidepresivele și ce tipuri există?

Antidepresivele sunt medicamente care influențează activitatea unor substanțe chimice din creier, mai ales serotonina și noradrenalina [1]. Se folosesc pentru depresie, dar și pentru tulburări de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsivă și alte afecțiuni [1].

Există mai multe clase. Iată câteva exemple, cu denumirea comună internațională a substanței:

De obicei, primele încercate sunt ISRS, pentru că efectele lor adverse sunt, în general, mai ușor de gestionat [2]. Ca eficiență, tipurile de antidepresive funcționează în general la fel de bine unele ca altele. Diferă însă efectele adverse și cine le poate lua [2]. De aceea, alegerea depinde de simptomele tale, de alte boli, de alte medicamente pe care le iei și de ce a funcționat pentru tine înainte.

Antidepresivele nu sunt singura opțiune. Psihoterapia e adesea recomandată ca primă variantă sau împreună cu medicația [1].

În cât timp fac efect antidepresivele?

Aici apar cele mai multe dezamăgiri. Un antidepresiv nu funcționează ca un calmant pentru durere, care se simte în jumătate de oră.

De obicei, primele efecte apar după 1–2 săptămâni. Efectul complet poate avea nevoie de 4–8 săptămâni [2][3].

Un detaliu util: somnul, apetitul, energia și concentrarea se îmbunătățesc adesea înaintea dispoziției [3]. Poate începi să dormi mai bine înainte să te simți mai bine. E un semn că tratamentul lucrează.

Ghidul NICE pentru depresie recomandă ca medicul să verifice cum merge tratamentul la 2–4 săptămâni după început [4]. Dacă medicamentul urmează să funcționeze, efectul se vede de obicei în primele 4 săptămâni [4]. Dacă nu observi nicio schimbare, nu înseamnă că „nimic nu merge la tine”. Înseamnă că medicul are informațiile de care are nevoie ca să reevalueze planul împreună cu tine.

Oamenii reacționează foarte diferit la același medicament [1]. Experiența unei prietene sau a unui coleg nu îți spune cum va fi pentru tine.

Ce efecte adverse pot apărea?

Orice medicament poate avea efecte adverse. Pentru ISRS și IRSN, cele mai frecvente sunt [1]:

• greață, indigestie, diaree sau constipație;
• dureri de cap și amețeală;
• gură uscată și transpirații;
• somn mai prost sau, dimpotrivă, somnolență;
• scăderea poftei de mâncare;
• scăderea dorinței sexuale sau dificultăți sexuale.

La început, unii oameni se simt mai agitați, tremurați sau anxioși. E unul dintre motivele frecvente pentru care oamenii renunță, mai ales când nu au fost avertizați. De obicei, efectul acesta scade după câteva săptămâni [1].

Vestea bună: multe efecte adverse se atenuează după primele săptămâni, pe măsură ce corpul se obișnuiește cu medicamentul [1][2]. Dar nu toate. Unele pot continua cât timp iei tratamentul [2]. Problemele sexuale, de exemplu, pot rămâne pe durata tratamentului, iar rar pot continua și după oprire [1][2].

Nu trebuie să rabzi în tăcere. Dacă un efect advers te deranjează, spune-i medicului. De multe ori există soluții.

Pofta de mâncare și greutatea

Scăderea poftei de mâncare și creșterea în greutate sunt printre efectele adverse frecvente ale antidepresivelor [9]. Dacă observi o schimbare care te deranjează, spune-i medicului, în loc să oprești singur tratamentul.

Poți face asta chiar de la început. Când alegeți împreună medicamentul, spune-i ce efecte adverse ai vrea să eviți, de exemplu creșterea în greutate, somnolența sau efectele asupra vieții sexuale [4]. E util să notezi aceste întrebări pentru consultație. Dacă efectele adverse sunt greu de gestionat, discută cu medicul [9].

Efectele sexuale: ce observi și ce îi spui medicului

Pot apărea scăderea dorinței, dificultăți de a ajunge la orgasm sau, la bărbați, dificultăți de erecție [1][9]. Sunt printre efectele adverse frecvente [9]. Poate fi jenant să vorbești despre ele, dar medicul are nevoie să știe. Dacă te deranjează sau sunt greu de gestionat, discută cu medicul [9].

Ce te ajută să observi înainte de discuție:

• ce anume s-a schimbat (dorința, excitația, orgasmul);
• când a început: la scurt timp după începerea tratamentului, după o schimbare a dozei sau fără legătură cu ele;
• dacă e prezent tot timpul sau doar uneori;
• cât de mult te deranjează și cum îți afectează relația.

Spune-i și dacă dificultățile existau dinainte de tratament. Cu aceste informații, medicul poate discuta cu tine ce opțiuni ai. Nu opri însă tratamentul, nu sări peste doze și nu îl schimba singur din acest motiv: oprirea bruscă poate da simptome de întrerupere [4][9].

De ce contează primele săptămâni la tineri?

E un subiect delicat, așa că îl spunem direct și calm.

La copii, adolescenți și tineri sub 25 de ani, antidepresivele pot crește riscul de gânduri sau comportamente suicidare, mai ales în primele săptămâni și luni de tratament și atunci când se schimbă doza [3][5]. În SUA, prospectele antidepresivelor au pentru asta un avertisment încadrat, cunoscut ca „black box” [5].

Riscul în cifre absolute e mic. În analizele pe care se bazează avertismentul, la tinerii de 18–24 de ani au apărut aproximativ 5 cazuri în plus la 1.000 de persoane tratate, față de placebo. La adulții de 25 de ani și peste, în aceste studii nu s-a observat o creștere față de placebo [5]. Oricine începe un antidepresiv trebuie totuși urmărit, mai ales în primele săptămâni. În același timp, depresia însăși e un factor de risc pentru gândurile de sinucidere [5].

De aceea, NICE recomandă ca persoanele de 18–25 de ani să fie revăzute de medic la o săptămână după începerea tratamentului [4]. Nu e un motiv să eviți tratamentul. E un motiv să fii urmărit atent la început, iar familia să știe la ce să fie atentă.

Dacă apar gânduri noi de a-ți face rău sau te simți brusc mult mai rău, vorbește imediat cu medicul. Dacă ai gânduri de sinucidere, sună la 112.

Cât timp se iau antidepresivele?

Mulți vor să se oprească imediat ce se simt mai bine. E de înțeles. Dar tocmai atunci riscul ca simptomele să revină e mai mare.

De obicei, tratamentul continuă cel puțin 6 luni după ce simptomele s-au remis [2][4]. Colegiul Regal al Psihiatrilor din Marea Britanie explică faptul că, la cei care iau antidepresive pentru prima sau a doua oară, oprirea mai devreme crește șansa ca depresia să revină. Dacă ai avut mai multe episoade, tratamentul poate dura mai mult [1].

Durata nu e fixă. Medicul o discută cu tine în funcție de riscul de recădere, dar și de dezavantajele tratamentului pe termen lung, cum ar fi efectele adverse și dificultatea de a-l opri [4].

Cum se opresc antidepresivele?

Poate cea mai importantă informație din articol: antidepresivele nu se opresc brusc [1][2].

Dacă oprești brusc, sari peste doze sau nu iei doza întreagă, pot apărea simptome de întrerupere [4]. Ele pot include [4][6]:

• amețeală sau senzație de instabilitate;
• senzații ca niște „șocuri electrice” în cap;
• iritabilitate, anxietate, plâns ușor, atacuri de panică;
• neliniște, somn prost, vise intense;
• greață, transpirații, dureri de cap, oboseală.

Simptomele de întrerupere sunt frecvente, dar nu apar la toată lumea și diferă de la om la om [4]. De multe ori sunt ușoare, apar în câteva zile și trec în 1–2 săptămâni. Uneori durează mai mult, câteva săptămâni și ocazional câteva luni. Pot fi și severe, mai ales după o oprire bruscă [4].

Soluția e reducerea treptată a dozei. Doza scade în pași, pe parcursul a câteva săptămâni sau luni [6]. Ritmul depinde de medicament, de cât timp l-ai luat și de cum reacționezi la fiecare pas. Unele antidepresive, cum ar fi paroxetina și venlafaxina, dau mai des simptome de întrerupere și cer mai multă grijă [4]. Pașii se stabilesc și se ajustează împreună cu medicul [4].

Două lucruri liniștitoare. Majoritatea oamenilor reușesc să oprească antidepresivele [4]. Iar simptomele de întrerupere nu înseamnă automat că depresia a revenit, pentru că recăderea nu apare de obicei imediat după oprire [4]. Dacă nu ești sigur ce se întâmplă, discută cu medicul [6].

Creează dependență? Îți schimbă personalitatea?

Sunt două temeri foarte frecvente. Merită răspunsuri corecte, nu doar liniștitoare.

Dependența. Antidepresivele nu dau adicție așa cum dau drogurile sau alcoolul. Nu produc „euforie”, nu provoacă poftă de a le lua și nu duc la pierderea controlului [1][6]. Dar corpul se adaptează la medicament. De aceea, la oprire pot apărea simptomele de întrerupere descrise mai sus. Psihiatrii numesc asta dependență fizică, ceva diferit de adicție [1][6]. Concluzia practică: nu e o adicție, dar nici nu le oprești de azi pe mâine.

Personalitatea. Scopul tratamentului nu e să devii altcineva, ci ca simptomele depresiei să scadă. Totuși, unii oameni descriu o „amorțire” emoțională: se simt mai puțin triști, dar și mai puțin bucuroși. Un studiu din 2017 sugerează că această aplatizare poate ține atât de medicament, cât și de depresia care nu s-a remis complet [7]. Dacă o observi, spune-i medicului. Nu e ceva cu care trebuie să te împaci.

„Pastile de fericire”. Nu sunt. Antidepresivele nu pot schimba cauzele din viața ta, cum ar fi stresul mare sau problemele din relații [1]. De aceea contează și psihoterapia, și schimbările concrete din viața de zi cu zi.

Alcool, sunătoare și alte interacțiuni

Alcoolul. Asocierea unor antidepresive cu alcoolul nu este recomandată. Alcoolul poate agrava simptomele și te poate face amețit sau somnoros [10]. Pentru unele antidepresive, de exemplu sertralina, NHS recomandă să nu bei alcool, pentru că poate împiedica medicamentul să funcționeze cum trebuie [14]. Întreabă-ți medicul ce e valabil pentru tratamentul tău și fii sincer despre cât bei: e o informație de care are nevoie ca să te ajute.

Sunătoarea (Hypericum) e o plantă folosită uneori pentru depresia ușoară. Poate interacționa periculos cu antidepresivele și cu alte medicamente, inclusiv cu anticoncepționalele, anticoagulantele și unele medicamente pentru epilepsie [1][4][8]. Faptul că e „naturală” nu o face sigură în combinație. Nu o lua fără să vorbești cu medicul.

Sindromul serotoninergic. Când un antidepresiv se combină cu alte substanțe care acționează asupra serotoninei (de exemplu unele medicamente pentru migrenă, numite triptani, sau sunătoarea), poate apărea o reacție rară, dar gravă [3]. Semnele includ agitație, zvâcniri musculare, halucinații, febră și variații neobișnuite ale tensiunii [3]. Pentru majoritatea oamenilor riscul e mic [3]. Dacă apar totuși aceste semne, mergi la urgență.

Regula simplă: spune-i medicului și farmacistului tot ce iei, inclusiv suplimente, ceaiuri din plante și medicamente fără rețetă [1].

Sarcină, alăptare și inimă: situații care cer o discuție în plus

Sarcina. Dacă ești însărcinată sau rămâi însărcinată în timpul tratamentului, spune-i medicului [12]. Dacă plănuiești o sarcină, trece și acest subiect pe lista pentru consultație. Unele antidepresive pot fi luate în sarcină; medicul discută cu tine beneficiile și riscurile pentru tine și copil [10]. Nu opri tratamentul de una singură: oprirea bruscă poate provoca simptome de întrerupere [9].

Alăptarea. Unele antidepresive pot fi luate în timpul alăptării dacă medicul confirmă că bebelușul este sănătos și consideră că beneficiile pentru tine depășesc riscurile posibile pentru copil [10]. De exemplu, în cazul sertralinei, NHS explică faptul că medicamentul trece în lapte în cantități mici și că efectele adverse la copiii alăptați sunt rare [13]. Și aici, decizia se ia cu medicul.

Inima. Spune-i medicului dacă ai o boală de inimă, o tulburare de ritm, bătăi rapide sau neregulate ori ai avut un infarct [11][12]. Unele antidepresive pot da palpitații sau bătăi rapide [9]. De exemplu, citalopramul poate să nu fie potrivit dacă ai o problemă de inimă [11]. Asta nu înseamnă că nu poți lua un antidepresiv. Înseamnă că alegerea se face cu aceste informații pe masă.

Când să suni medicul?

Contactează-l pe medic mai devreme decât la următoarea programare dacă:

• apar gânduri noi de a-ți face rău sau cele vechi devin mai intense;
• te simți brusc foarte agitat, neliniștit sau ai o energie și o euforie neobișnuite [5];
• un efect advers e greu de suportat;
• după câteva săptămâni nu observi nicio îmbunătățire;
• afli că ești însărcinată [12];
• vrei să oprești sau să schimbi tratamentul;
• ai simptome după ce ai uitat doze.

Dacă apar semnele sindromului serotoninergic, nu aștepta programarea: mergi la urgență.

---

Antidepresivele nu sunt o soluție magică. Nici ceva de care să te temi. Sunt un instrument care ajută mulți oameni, mai ales când știu la ce să se aștepte și au un medic cu care pot vorbi deschis.

Dacă nu ești sigur că ce simți e depresie, citește și despre cum recunoști depresia. Dacă vrei să discuți despre un tratament, fie că îl începi, fie că îl iei deja, poți programa o consultație de psihiatrie.

Surse

1. Royal College of Psychiatrists, Antidepressants, 2025. link
2. NHS, Antidepressants: overview, 2025. link
3. National Institute of Mental Health (NIMH), Mental Health Medications, 2023. link
4. NICE, Depression in adults: treatment and management (NG222), Recommendations, 2022. link
5. U.S. Food and Drug Administration, Escitalopram capsules: Prescribing Information (Boxed Warning; 5.1 Suicidal Thoughts and Behaviors in Adolescents and Young Adults), 2025. link
6. Royal College of Psychiatrists, Stopping antidepressants, 2024. link
7. Goodwin GM, Price J, De Bodinat C, Laredo J, Emotional blunting with antidepressant treatments: A survey among depressed patients, J Affect Disord, 2017. link
8. National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), St. John's Wort, 2025. link
9. NHS, Antidepressants: side effects, consultat 30.09.2026. link
10. NHS, Antidepressants: considerations, consultat 30.09.2026. link
11. NHS, Citalopram: who can and cannot take it, consultat 30.09.2026. link
12. NHS, Sertraline: who can and cannot take it, consultat 30.09.2026. link
13. NHS, Sertraline: pregnancy, breastfeeding and fertility, consultat 30.09.2026. link
14. NHS, Sertraline: common questions, consultat 30.09.2026. link